luni, 30 decembrie 2019

Republica


            Au trecut 30 de ani de cînd a fost izgonit din vorbirea și textele oficiale ale celui mai vechi și mai încercat popor din lume, termenul de maximă importanță din existența unui popor: Republica, iar guvernarea ilegală și ilegitimă, instaurată de puciul militar și contrarevoluția din decembrie 1989, a pus în locul unei Patrii plină de frumuseți și de bogății o Romînie goaaaală, de unde s-au evaporat toate valorile, rămînînd (deocamdată) conturul gooool…
            În cele trei decenii nu s-a rostit și nu s-a scris niciodată, de către autoritățile Statului, Ziua Republicii, care nu s-a cinstit în niciun fel, iar Republica nu are nici măcar o hodăiță unde Poporul cel Mult, pentru care Republica înseamnă cel mai mare lucru, să-și oprească în admirație mersul, să-și clătească în lumină privirile, să-și reaprindă în seninătate optimismul, să-și înflorească în zîmbet încrederea și dragostea de viață, auzindu-și, măcar în memoria afectivă, mîngîierea cea mult așteptată: ”Din izbînzi în izbînzi mergi Popor Luptător”, cu ecoul împlinirii celei mari: ”Republică, măreață Vatră, născută-n foc de bătălii”…
            În Noaptea de 30 de ani strălucesc în lumină doar palatele dăruite paiațelor evreio-prusace care timp de 80 de ani ne-au înnegurat traiul, ne-au stins luminile avîntului patriotic, ne-au împușcat speranțele și ne-au șters proiectele pe care cei Mulți nu le mai pot îmbina nici măcar într-o iluminare de amintiri înaripate, avînd în fundal de purpură, proiectat pentru un viitor de milenii pe întîiul nostru Președinte, numit tradițional Domn, Alexandru Ioan Cuza
            Dar palatele sărbătoresc –pe cheltuiala Poporului- cu numiri, însemne și efigii sfidătoare, urîte din străfunduri de un Neam care, de zeci de milenii, și-a ales conducătorii, ci nu i-a primit, pleașcă pe lumina ochilor, cum s-a întîmplat în cei 80 de ani, pentru care vinovații, în loc de condamnări eterne, sînt declarați eroi, eternizați prin parcuri, șosele, instituții, cărți și manuale întru nimicirea Stăpînilor de drept ai acestui Pămînt Eroic: Patria ca Republică.
            Fariseii și saltimbancii care se află cu fundul pe Republică și cu ghearele în gîtul nostru au declarat libere zeci de zile în onoarea și respectul unor spîrci străini, cei mai mulți inventați, dar ne țin apăsată cu cizma pe grumaz, ca lucrătoare, între șiraguri de libere, ziua cea mare a Libertății noastre pierdute: Ziua Republicii Lucrătoare, 30 Decembrie
            Pînă cînd mai poți suferi, Popor obidit ?
30 Decembrie 103 e.d.
Prof. Gheorghe I. Ungureanu

miercuri, 25 decembrie 2019

Inamicul Sinelui


                 De 30 de ani, de cînd orbecăim în Noaptea Contrarevoluției, ne-am pierdut, într-o măsură periculoasă, la scară națională, Demnitatea de popor liber și Verticalitatea Sinelui specific, păstrat cu greu de-a lungul multelor decamilenii de existență, răstimp în care au pierit, chiar fără nume, zeci și zeci de Barbari care ”au venit și-n țara noastră de-au cerut pămînt și apă”, în timp ce noi, noi înșine, Dacii de demult și din prezent, conjugăm la prezent și la viitor, verbul Firii: sînt, sîntem, sînteți, sînt; vom fi...
             Cu greu, deja, le conjugăm, deoarece unii -care au pus ghearele pe esența noastră- ne sugrumă din viu rostit ori scris pe Î, Împăratul rostirii și scrierii noastre. Iată, eu scriu sînt, sîntem, sînteți, sînt, dar, automat (z)vîrcolacii îmi papă pe Împărat și-mi vîră în loc semnul sunetului pe care noi nu-l rostim și nici nu-l putem rosti de zeci de mii de ani, deși avem licența și doctoratul primatului absolut al Scrisului, pe întreaga planetă. Dar cademia –anti-științifică, anti-națională, anti-patriotică- ne-a sugrumat abuziv, cu de la sine putere, esența scrierii și rostirii noastre, ca să se împlinească, desigur, înfricoșata previziune a Poetului Național, Grigore Vieru, perechea Geniului tutelar nepereche, Mihai Eminescu: ”Cine-ntîi îți fură scrisul,/ Celelalte-ți ia apoi”…
            Sinele nostru, al fiecăruia și al Poporului, este deja întunecat și difuz, necercetat și nedorit de cei mai mulți dintre noi, semn al prăpăstuirii fără-ntoarceri: nu doar oficialii anti-patrioți, dar și cei mulți dintre noi utilizăm de un secol și jumătate o poreclă pentru a ne numi Țara și Poporul cu numele Barbarilor care ne-au degradat și ne-au jefuit, iar de 30 de ani am început să cîntăm și să sporovăim, în public și-n case, în toate televiziunile, să scriem în toate cărțile, numindu-l ”al nostru” pe Inamicul Sinelui nostru –care nu a existat și nu s-a născut în niciunul din peste 15.000 de sate ale țării și nici în alte zeci de mii de sate ale imensului spațiu propriu al Daciei Mari…
Dar nu spunem nicio vorbă sau nu știm nicio iotă despre Sfinții noștri, martirii supraviețuirii peste vitregii și milenii: de la Tomiris, cea mai mare Regină a Dacilor pe vremea Daciei Mari, cu sediul la Tomis, cunoscută și recunoscută în și pentru toată lumea ca cea mai faimoasă; Alexandru, cel mai mare General, Rege, Împărat și Faraon, făuritorul celui mai mare stat Dac, format nu prioritar cu armele, ci cu Știință, Artă, Constructori, Medicină, Cultură; Burebista, rege peste mai mult de jumătate din Europa; Vlad, Regele Daciei Unite, cu sediul la Ineu și Ștei, cînd nici un inamic nu ne putea atinge frontierele; Nicolae Ceaușescu, titularul independenței depline a țării, pe care în cor îl hulesc toți depravații (și avem să enumerăm sute și sute)…
Iată de ce pericolul stingerii noastre îl avem în noi: proslăvim pe niște spîrci și am uitat de Sinele nostru, semn cert al sinuciderii (al uciderii Sinelui). Reveniți-vă, Dacilor; uitați-vă în Istoria noastră glorioasă; n-o putem abandona lamentabil, în lașitate…
25 decembrie  103 e.d.
Prof. Gheorghe I. Ungureanu

duminică, 22 decembrie 2019

Noaptea de 30 de ani


            Ciumeții care au pus la cale și au înfăptuit asasinatele din decembrie-cel-negru (1989) au reușit în acest răstimp istoric să distrugă absolut tot ceea ce forma bogăția și frumusețea Patriei noastre, noi aflîndu-ne acum într-o stare de marasm general, ca după un cumplit război sau și mai rău; dezastrul cel mare îl reprezintă însă domeniul demografiei: peste jumătate din forța productivă a poporului a fost izgonită din țară de guvernarea contrarevoluționară și s-au pus bazele disoluției totale a Statului și a Poporului care, în plus, este pe cale să abandoneze utilizarea limbii naționale, înlocuită cu hîrîiala anglo-americană. Nici nu există repulsie mai mare decît cea provocată de persoanele oficiale care se exprimă, în public, în limba Barbarilor…
            Găștile de infractori care-și zic ”partide” sau ”clasă politică” și-au adjudecat conducerea țării, prin violență și minciuni, prin sărăcirea populației și blocarea organizării politice a maselor populare, și, deși sînt exponentele a cca 1-2 % din societate, vorbesc cu nerușinare despre Democrație și Libertate, despre o… Romînie normală, în ciuda faptului că totul este anormal, așa cum niciodată nu a existat vreo perioadă istorică în existența Poporului nostru; în 1989 aveam teancuri de valori în vistieria țării, eram o țară liberă inclusiv economic, iar astăzi avem peste 100 de miliarde de euro, poate peste 200, datorii la hapsînii cei mari ai lumii care ne-au distrus milioanele de locuri de muncă pentru ca să devenim sclavii lor și să-i salvăm din iminenta prăbușire în care se aflau în anul dezastrului pe care ni l-au impus.
            Răspunderea pentru asasinatele politice din decembrie-cel-negru, pentru desființarea în fapt a Statului și lichidarea tuturor marilor realizări anterioare, pentru nimicirea populației și devastarea pămîntului, predat infractorilor proprii și străinilor, cu toate consecințele pe care le impune stăpînirea țării de forțe străine, imperialiste și globaliste, o poartă imensa structură de stat a pretinsului ”partid” PCR care, nici după 30 de ani, nu și-a scos în față măcar un mic grup de cîteva persoane capabile să inițieze o analiză complectă și rațională a dezastrului pe care l-a produs și să propună țării o formulă reală de evitare a devastării și ruinării totale. Astfel, PCR s-a dovedit cea mai iresponsabilă turmă trădătoare
            Revenirea ne-o putem asigura numai prin organizarea politică a maselor populare și alungarea străinilor care ne-au ocupat Patria prin practicile lor coloniale, inclusiv cele militare.
22 decembrie 103 e.d.
Prof. Gheorghe I. Ungureanu

marți, 17 decembrie 2019

Aniversăm... comemorarea ?!?

             30 de ani de Noapte ! În urmă cu 30 de ani a început pregătirea în fapt a distrugerii statului democrat, finalizată la 22 decembrie prin puciul militar concretizat în cele mai criminale acte: asasinarea Generalului Vasile Milea, Ministrul Apărării Naționale, răpirea și sechestrarea Președintelui Republicii și a soției acestuia, precum și a unui masiv lot din conducerea statului, urmate de constituirea unui grup banditesc de ciocoi peceriști care a trecut -prin ocrotirea forțelor armate, în care a fost integrată și Securitatea- la instaurarea unui regim politic reacționar și retrograd, de esență contrarevoluționară bestială și fascistă, care și-a început dezastrele cele mari, inegalabile în istoria  cuprinsului național, cu asasinarea mișelească a Președintelui cel Mare, devenit Erou-Martir Național.
            Subit, în 22 decembrie 1989, la ora 12, cînd măscăricii Ion Caramitru și Mircea Dinescu au apărut la televizor, nămolul imens de peceriști, 3.831.000, aproape un sfert din populația activă a țării, s-a topit fără a-și reveni vreodată, pulverizîndu-se apoi, strategic în multe sute de găști numite abuziv și ironic ”partide”, așa cum își zicea și ”partidul”-stat PCR.
            Inventariate de nenumărate ori în cei 30 de ani trecuți, crimele din decembrie, ridicate la cifra de cca 1.600, din care cca 400 din rîndul forțelor militare străine, stau mărturie a măcelului pregătit din timp în interiorul țării –unde se aflau deja, consemnate de trei-patru luni, efective de cca 80.000 de militari-turiști, în majoritate de etnie Romînă din țările vecine, dar și în exterior, prin multiple forme, inclusiv prin masarea, la granițele țării, de trupe regulate ale unor state ”prietene”: Uniunea Sovietică, Ungaria, Iugoslavia, Bulgaria, Cehoslovacia și, desigur… Franța, statornica noastră ”prietenă”.
            Incapacitatea Președintelui și a conducerii statului și ”partidului”, format din groși și grași slugarnici, de a detensiona situația provocată de incitări grosolane în zonele cel mai ușor penetrabile, ca Timișoara, precum și nesoluționarea din timp a diversiunilor (ca cea avîndu-l în centru pe popa-măscărici din Timișoara), ca și alte pretexte asemănătoare, au deschis hățașuri libere pentru huligani ca să înceapă debandada în anumite centre urbane, unde erau concentrați provocatorii străini, formînd treptat, dar într-o evoluție galopantă, grupuri de protestatari, inițial motivați prin plată (cu 50 și 100 de lei pe zi sau noapte), grosul provenit din rîndurile studențimii, totul transformat în spectacol sumbru, favorizat de o generală degradare vizibilă a condițiilor de viață din ultimii ani ai Socialismului,  asigurată, în mod cert, și prin contribuții specifice ale unor persoane oficiale plasate din timp în poziții cheie, inclusiv în conducerea unor ministere și servicii speciale.
            Măcelul a început la Timișoara prin provocarea armatei, trăgîndu-se focuri de armă împotriva unor militari, din afara unității, ceea ce a făcut ca, pînă la 22 decembrie, să apară cca 60 de morți, inclusiv cadavrele pregătite din timp și aduse din țările ”prietene” Ungaria, Cehoslovacia și Iugoslavia, cărora li s-a dat foc spre a produce reacții de panică și revoltă…
            Președintele a fost plasat, strategic, în vizită în Iran, unde i-a fost sugerat să rămînă, iar după revenire, neinformat cu aspectele esențiale ale războiului mondial ”prietenesc” împotriva Romîniei și incapabil să ia toate măsurile necesare pentru apărarea țării și mai ales a sa, a ținut la ușa biroului propriu pe cei care l-au lichidat: conducătorii armatei și ai securității.
            În condițiile puciului militar al Generalului Stănculescu (și, poate, Iulian Vlad) -care a deținut puterea în 22 decembrie între ora 9,45 și 18,30, răstimp în care s-au distribuit arme de foc, la discreție și fără nicio evidență- urmat de ”hunta” peceristă dirijată de grohăitorul din Dămăroaia, în fruntea căreia a fost plasat criminalul șef, maimuțăroiul Ion Iliescu, la cei 60 de morți s-au adăugat peste 1.500, inclusiv morții străini. Prin victoria forțelor retrograde și reacționare, care au instaurat Contrarevoluția anti-socialistă, anti-populară și anti-națională, s-a asigurat imposibilitatea de a se cunoaște adevărul, iar ceea ce a urmat se știe: abandonarea Socialismului și a regimului politic democrat, distrugerea economiei naționale în toate aspectele ei, desființarea în fapt a Statului, îmbrîncirea țării în ghearele blocului militar fascist NATO și apoi ale imperiului european, izgonirea din țară a cvasitotalității generațiilor tinere, devenite slugi în țările anti-civilizate ale Occidentului…
            În această stare, incredibilă pentru cel mai vechi și mai mare popor din Europa, stare în care niciodată nu ne-am aflat de mii și mii de ani, gunoaiele dintre noi, Pucării, ori străinii, cocoțate în găști conducătoare, sărbătoresc împlinirea dezastrului și devastării, avînd și nerușinarea să vorbească despre Libertate și Democrație, vocalizînd că ar fi normaaaală, biata noastră țară goaaaală
16 decembrie 103 e.d.
Prof. Gheorghe I. Ungureanu

sâmbătă, 14 decembrie 2019

Nu admitem dizidențe !


Nu admitem dizidențe

Este aberant ce îmi cer unii să acceptăm în viitorul Partid unit al Comuniștilor, mai ales că dizidențele sînt entități clandestine -ascunse, de tip anti-comunist- absolut ne-necesare (din punctul de vedere ale inamicilor unității interioare) atîta vreme cît orice variantă de Program, susținută de un grup notabil, are drept la existență oficială, dacă se încadrează în Doctrina Comunistă, adică urmărind: cucerirea Puterii de către reprezentanții autentici ai claselor sociale fundamentale, Muncitorimea și Țărănimea, în procent care să asigure regim politic democrat sau în majoritate pentru a asigura înlăturarea capitalismului (societatea bazată pe Hoție) și revenirea la Socialism (societatea bazată pe Muncă).
În aceasta constă esența Bolșevismului, principiul suprem al Democrației. Acesta înseamnă altceva decît a gîndit și a făcut V.I. Lenin, ceea ce a degradat pînă la golire ”învățătura marxist-leninistă” (care avea, declarativ, și aspecte pozitive) și construirea Socialismului. Amintiți-vă înlăturarea abuzivă a eserilor (comuniștii autentici ai maselor de revoluționari) și dizolvarea brutală, produsă hoțește, imediat după întrunire, a Constituționalei aleasă sub puterea guvernului revoluționar condus de Lenin, dar în care acesta avea 15 procente, în vreme ce eserii aveau 60.
Viitorul Parti unit al Comuniștilor, în accepțiunea Doctrinei Comuniste, chiar cînd va avea peste 85 de procente în Putere, nu va înlătura pe nici un reprezentant al adversarilor politici, fără să mai vorbim de cei din spațiul Stîngii, inclusiv inamicii din acest spațiu – menșevicii, adică social-democrații.
            Reprezentanții autentici ai Muncitorimii și Țărănimii desemnați și aleși în Putere (Legislativ) sînt, indiscutabil, Muncitorii și Țăranii care trebuie să fie prezenți, ei înșiși, în Putere în procentul real din societate, adică 80-85 %. Aceștia pot avea variante diferite ale proiectelor de construire a Socialismului, ale căror curente le expun și le susțin în partid, dar în Putere vor susține exclusiv poziția oficială a Partidului.
            Revenind la prima frază: nu sînt autorizat să primesc și nici nu aș accepta o dizidență dintr-un alt partid, parte a viitorului Partid unit al Comuniștilor; de fapt nu mai contează: te consideri Comunist și ai venit cu unul din Părțile componente, te grupezi, în interior, cu acel curent oficial care te satisface. Ce să mai rostogolim dovleacul ? Vă interesează să luptăm împreună pentru Cauza mare ori să lălăim ? Dacă m-ați fi sunat cu numărul la vedere, aș fi comunicat aici numerele dv. de telefon…
            Unirea organizatorică a tuturor Comuniștilor este maxima urgență; ea ar trebui înfăptuită încă în acest an, astfel ca, începînd cu 1 ianuarie viitor să întocmim liste de candidați pentru parlament și aceștia, în fiecare județ să coordoneze, concomitent cu organizarea partidului, alcătuirea listelșor de candidați pentru localități (comune și orașe) și județe. Să ne concentrăm pe deviza: Nicio Putere fără Comuniști  !
14 decembrie 103 e.d.
Prof. Gheorghe I. Ungureanu

joi, 12 decembrie 2019


PARTIDUL COMUNIŞTILOR

Proletari, nu acceptaţi                                                                                                                                              Să mai fiţi exploataţi !

Comitetul Național

                                                                     11 decembrie 2019

          COMUNICAT
privind unirea fără condiții a Partidelor Comuniștilor

          Toți știm că Poporul nostru dispune de o mare pondere socială a Stîngii (cca 85 %), dar niciunul dintre partidele Comuniștilor nu poate avansa în organizare, pregătire a alegerilor și obținerea unor procente corespunzătoare, între cauze fiind la loc de frunte existența mai multor partide, ceea ce este nefiresc, mai ales că între ele sau, mai bine zis, între unii membri ai lor, lipsiți de înțelegerea necesară a Politicii, se aruncă deseori cu vorbe lipsite de respect, dovadă că respectivii nu înțeleg și nu respectă disciplina de partid care este de maximă importanță pentru realizarea solidarității de clasă în scopul reprezentării, exprimării și apărării intereselor de clasă ale claselor sociale fundamentale – Muncitorimea și Țărănimea.
           Nevoia de un Partid al Comuniștilor se poate deduce foarte simplu din numărul imens de voturi obținute de ”partidul” PSD de fiecare dată, inclusiv la ultimele alegeri prezidențiale (peste 34 %, în condițiile în care cca 50 % dintre votanți nu s-au prezentat, știind că PSD nu este al lor, ci al Dreptei), absenții fiind, în mod cert, de stînga.
          În condițiile ascensiunii nejustificate și periculoase a ”partidelor” dreptei nominale, inclusiv a celor extremiste, toate eforturile noastre din cei 30 de ani se vor pierde zadarnic, dacă în anul următor nu vom fi prezenți și nu ne vom ocupa locul corespunzător în organele Puterii.
          Pentru aceasta, propun Partidelor Comuniștilor, care sînt înregistrate oficial, să ne unim de urgență încă în acest an și să începem, din prima zi a unirii, adoptarea măsurilor necesare pentru a depune candidați în fiecare localitate și în fiecare județ, pentru Consiliile locale și județene, pentru Senat și Camera Deputaților.
          Apreciez că fiecare Partid actual poate să-și mențină specificul său, ca un curent în interiorul Partidului, iar fiecare component să aducă pentru Partidul unit ceea ce i se pare esențial pozitiv. În acest spirit, eu ofer în numele Partidului Comuniștilor, fără condiții, următoarele: numele Partidului unit, simbolul, deviza, Doctrina Comunistă, ca bază a ideologiei, politicii, organizării statale și de drept viitoare, capabilă să asigure reluarea și construirea Socialismului.


PREȘEDINTE,
Prof. Gheorghe Ungureanu
Adresa noastră:
* poștală: Oraș Curtea de Argeș, strada Elena Cuza, bloc B 3, scara D, apart. 62 parter, județul                Argeș; tel/ fax: 0248.722546, telemobil: 0745.056752;
* electronică: daciapcn@yahoo.com                                                * ziar electronic: Pentru Socialism !  * domeniu electronic: Partidul Comuniștilor       

miercuri, 11 decembrie 2019

Conferința Națională a Partidului Comuniștilor


            Biroul Permanent al Comitetului Național al Partidului Comuniștilor convoacă o Conferință Națională a partidului pentru data de 21 decembrie 103 e.d./2019, care va avea loc la Curtea de Argeș cu următoarea ordine-de-zi:
1. Raport și hotărîri privind Starea Partidului
2. Măsuri privind alegerile generale din 2020
2 decembrie 103 e.d.
Prof. Gheorghe I. Ungureanu,
Președinte

duminică, 1 decembrie 2019

La Mulți Ani !


La Mulți Ani !
-de Ziua Națională-

            La Mulți Ani ! La Mulți Ani întregului Popor, Patriei noastre și Statului nostru ! Toate ale Daciei, dar poreclite cu numele Barbarilor Romani, deși doar PATRU Romani ne-au călcat pămîntul străbunei Dacii, pe unul (Cornelius Fuscus) l-am… fuscuit în luptă.
            Să nu uităm că datorăm împlinirea cea mare de la 1 Decembrie 1918 (anul 2 al Erei Democrate) Țăranilor Daci, Muncitorilor Daci, Intelectualilor Daci –toți atunci fiind de Stînga- din întreg cuprinsul Dacic din actualele țări Romînia, Republica Moldova, Ucraina, Ungaria, Iugoslavia, Bulgaria, Slovacia, Cehia, Polonia și altele.
            Să nu uităm că, din toate zonele Dacice menționate au venit la Alba Iulia (și au putut veni) Delegații Dacilor –cu delegație scrisă- sub ocrotirea Marii Oștiri de Soldați Daci din toate spațiile respective, reorganizată rapid sub comanda ofițerilor Patrioți, animați de spiritul european revoluționar, în condițiile în care Războiul cel Mare ne lăsase doar cu CINCI DIVIZII, și acestea ocupate cu cocoloșirea Regelui în micul spațiu din jurul Iașului, special neatacat nici de Nemți și nici de Ruși, deveniți Sovietici, pentru ca Regele și ai lui, cu bagajele făcute, să poată trece în Rusia…
            Să nu uităm că Unirea cea Mare a Dacilor a fost opera AUTORULUI MORAL Vladimir Ilici LENIN care a dat Omenirii Decretul asupra Autodeterminării popoarelor, a eliberat în liniște Basarabia unde, chiar în noiembrie 1917 a fost proclamată prima Republică Socialistă de pe pămîntul Daciei, s-a format Marea Armată Eliberatoare și Unificatoare și, după patru luni, s-a proclamat UNIREA CU ȚARA a Basarabiei Eroice =în condițiile în care Țara nu mai era decît ca nume != iată Marele Eroism al Poporului Dac !
            Apoi, sub aceleași auspicii istorice favorabile, s-a mărit Armata Națională cu Dacii din Bucovina, continuînd eliberarea acestei provincii, a Pocuției, Subcarpației, Maramureșului întreg și a întregului spațiu Dacic pînă-n Tatra, cu Panonia și tot Banatul, susținînd Unirea Transilvaniei întregi la 1 Deceembrie și apoi a Banatului cu Țara Mamă, Romînia.
            Revenit din starea psihică și morală –de esență iepurească- Regele a înăbușit și Republica Sovietică din Ungaria, condusă de un clujean, după cea de la Chișinău, apoi și Republica Socialistă din Banat, acest Rege avînd astfel trei asemenea crime naționale antidemocrate la activ și a așteptat pînă în 1922 să-și retragă armatele și administrația din Centrul Europei și să se proclame Rege al Unirii, după încheierea păcii.
            Cred că atunci cînd vorbim de Unirea cea Mare de la 1 Decembrie 1918, trebuie să nu uităm pe celelalte și mai ales pe cea MAI MARE decît cea mare dintre ele împlinită la 27 martie 1918 a Țării Libere Basarabia cu numele Mamei, Romînia.
            Să trăiască peste veacuri și milenii aceste Uniri ale Poporului Dac ! Să trăiască Dacii toți -și din Dacia și din afara ei- ca aceste uniri să nu fie doar în amintiri și în texte pitulate de către specialiști și conducători retrograzi, reacționari și anti-patrioți !
            Noi, Dacii cei Mulți, să-i obligăm pe anti-patrioți să se retragă de la cîrma Puterii și a Cunoașterii; avem pentru aceasta o mare pîrghie care ne aparține: alegerile din 2020, care pot fi Alegeri, dacă vrem =căci deținem calitatea cea mare în Politică, Numărul= ci nu doar Votări sinucigașe. Succes !
1 Decembrie 103 e.d.
Prof. Gheorghe I. Ungureanu