USA, țară fără Popor

  

            Pe cît mi-a fost posibil, am evitat ca în articolele și cărțile mele să mă refer și să utilizez termenul ”popor” cu privire la populația marelui stat federal nord-american (cu peste 300 de milioane de locuitori), multe fiind aspectele și argumentele, evidențiate sau nu, dar preexistînd în fondul meu aperceptiv, unde mi se impune ca singura țară deținută de un Popor -și singurul Popor care deține o Țară, cu referire exclusivă la teritoriile foste colonii- fiind Bolivia care a dat un Președinte-emblemă, exponent nu numai al majorității politice, ci, în același timp, al Poporului real, acesta fiind Juan Evo Morales Ayma…

            Toate celelalte țări, în primul rînd USA, au o populație eterogenă, formată inițial din cotropitorii criminali, care i-au ucis pe indigeni, peste care s-au suprapus, timp de secole, scursurile din diverse părți ale lumii, aglomerări paradoxale de mici grupuri de personalități cu competențe de vîrf în varii domenii și specialități –atrase și plătite gras de către deținătorii puterii, urmași ai criminalilor inițiali- și imensele straturi de mătreață, scurse din toate pîraiele tulburi ale lumii, aluviunile amestecînd, fără nicio regulă, infractori de tot felul, evadați, transfugi, dezechilibrați, psihopați, deraiați, hulitori de patrii, leneși ahtiați de visul îmbogățirii, sclavi aduși în lanțuri pentru muncă în folosul trîntorilor și, în cel mai bun caz, aventurieri.

            Pentru toți există un singur vis: kalașnikovul, pentru ca, prin utilizarea lui, întreaga lume să le stea la picioare, cale prin care USA a devenit țara tuturor relelor și care nu-mi va îndreptăți constatarea că are un Popor decît atunci cînd Președinte va fi ales un candidat din partea Triburilor Sioux, pe care ”civilizatorii” europeni, după ce le-au nimicit, nici nu știu că mai există…

            Iată fondul istoric în care a explodat cacialmaua Trump-Bidon, ambii fiind exponenți ai oprimatorilor, micile găști ale îmbogățiților care, titrați și autori de cărți, nu știu și nici nu pot să înțeleagă ce este Politica sau Partidul; de aceea își numesc propriile clici de susținători egoiști drept… partide. Dirijați de stăpînii din umbră, deținători ai unor fonduri nelimitate, obținute prin jefuirea propriilor cetățeni –USA fiind țara cu cel mai mare nivel al împrumuturilor publice și cel mai scăzut nivel de trai pentru cel mai mare procent al populației- precum și a țărilor care și-au bazat evoluția pe Muncă și pe averea proprie, cărora li s-au capturat și chiar ucis conducătorii pentru că au îndrăznit să-și edifice un sistem politic democrat: Panama, Afganistan, Irak, Libia, Yemen, Iugoslavia…

Cele două ”partide” (acesta fiind pluralul de la ”partidă”) din USA nu au nimic comun cu Politica, ele sînt găști ale marilor îmbogățiți, organizați pe principii economice egoiste și, în esență, infracționale. De aceea un observator și analist politic serios și nemplicat in rem nu poate spune clar –în condițiile ipotetice de a exclude din discuție furtul voturilor- cine are dreptate în disputa electorală Trump-Biden, deși l-am susține, principial, pe Donald Trump pentru că a fost votat majoritar în 2016 (în acea majoritate regăsindu-se, desigur, voturi ale maselor populare care nu au partid propriu răzbătător și bine definit, cu toate că există un partid care se numește ”comunist”) și pentru că acum, mai ales începînd cu discursul de la ONU din 2019, se aliniază la o ținută formulată drept patriotică și națională, ca țși cum ar fi exponentul unei țări democrate, ceea ce este absolut departe de adevăr; a fi ”patriot” și naționalist al unui stat care-și trimite zeci de milioane de soldați în toată lumea, ca să lupte împotriva ordinii social-politice  democrate de acolo, în timp e îți înhizi țara cu granițe de oțel și beton (cum se mai întîmplă doar în alte puține locuri din lume), pune mare semn de întrebare pe definirea propriei poziții, mai ales că, e lucru știut, chiar din excprimarea oficială a unui Președinte USA anterior, că în conglomeratul acesta federal, unde trăiesc cei mai mari bogătași din lume, există mare sărăcie și mizerie pentru o imensitate a cetățenilor (peste 40 de milioane) precum și un vîrf al analfabetismului (peste 100 de milioane), ca să nu mai adăugăm trista realitate cotidiană a statului neîntrecut în numărul de crime colective, împrăștiate pe tot spațiul național, ca pe niște frunze bătute de vîntul toamnei tîrzii...

Nu pot să conceapă și nici să accepte actanți ”politici” ca Trump și Bidon, dar toată lumea ar afla adevărul ascuns și necunoscut din USA precum și ei înșiși, dacă ar funcționa o corectă organizare politică și ar putea participa, cu candidat propriu, în condiții oficiale egale, atît un candidat al poporului băștinaș cît și u  reprezentant al partidului comunist, iar votul ar fi direct.

19 noiembrie 104 e.d.

Prof. Gheorghe I. Ungureanu

OFERTĂ ELECTORALĂ

 

Oferta mea electorală

Nu am putut personal să candidez pentru alegerile parlamentare din 6 decembrie a.c., dar mă ofer și sînt gata să particip la televiziunile (centrale sau în județele) unde colegii care candidează doresc să-i însoțesc pentru susținerea listei depusă de Partidul Comuniștilor. Fac această ofertă pornind de la constatarea că, înscriși de curînd în partid, candidații noștri nu au pătruns esențele Doctrinei Comuniste și, de aici, fac apologia ”comuniștilor” peceriști, în loc să vorbească ascultătorilor sau participanților la întruniri despre idealul claselor sociale de elită ale societății noastre -Muncitorii și Țăranii- care este Socialismul. Această societate nu poate fi edificată decît de masele populare sub conducerea partidului propriu organizat pentru Muncitori și Țărani și condus de ei, esența luptei-de-clasă (deci Politică, ci nu cu Pumnul !) avînd cea mai arzătoare finalitate: pătrunderea Muncitorilor și Țăranilor în Parlament, deviza noastră fiind ”Nicio Putere fără Comuniști !”. La aceste alegeri Partidul Comuniștilor are în vedere două praguri severe: unul minimal -asigurarea numărului minim de voturi (peste 50.000) pentru ca partidul să fie ferit de iminenta radiere, cum s-a mai întîmplat- și unul maximal: intrarea în parlament, care ar fi un triumf fără egal în țară și în lume, plasînd în locul cuvenit exponentul legal și legitim al majorității covîrșitoare a societății (cel puțin 85 %). Pentru o asemenea perspectivă este necesar ca, din toate județele în care avem Candidați pentru Senat și Camera Deputaților, să fie aleși cel puțin 5 % din numărul total al parlamentarilor, adică un număr de aproximativ 25-30. Pentru o asemenea izbîndă sînt necesare cam cinci sute de mii de voturi, ceea ce ar fi simplu în raport de milioanele de oameni ai muncii activi și pensionari, elevi și studenți, șomeri, post-șomeri fără venituri. Totul este ca aceste categorii să înțeleagă și să-și valorifice Puterea pe care le-o dă cea mai puternică armă - Numărul. De aceea repet ceea ce am scris deseori invocîndu-l pe Mihai Eminescu, geniul tutelar al Poporului nostru și al Neamului Dac: ”De ce uitați că-n voi e NUMĂR și PUTERE ?/ Cînd vreți, puteți prea lesne pămîntul să-mpărțiți !” Cum speranța cedează ultima, să ne urăm succes (și să-l asigurăm). 16 noiembrie 104 e.d. Prof. Gheorghe I. Ungureanu

Licitația

 

Licitația – camuflare pentru abuzuri și corupție

 

            Toate țările cu regim politic anti-democrat, capitalist, au instituit legal –ceea ce este ilegitim, pentru că elimină de la răspundere persoana juridică organizatoare și, mai ales, persoanele interesate și corupte din conducere- licitația ca formă de obținere de către persoane (fizice și juridice) a unui drept de închiriere/ concesionare, în condițiile în care există mai mulți doritori (concurenți).

            Funcționînd ca adevărată păcălire a credulilor, organizatorii licitației, de exemplu Primăria (care a primit de curînd, împreună cu orașul, o denumire paralelă, explicativă, absolut ne-necesară și ridicolă, ”unitate administrativ teritorială”, UAT, care a fost oUATă de guvernarea micuțului, pretins Mare, ”partid” răcnitor, dirijat de Răcnitorul șef de la Cotroceni, spre a demonstra că face, totuși, ceva), organizează în amănunt fantasmagoria spre a cîștiga licitația, fără nicio îndoială, persoana concurentă în pielea căreia se ascunde, de regulă, fie direct Primarul, fie un intermediar care ”cotizează” gras către autorități (datorită nămolului de bănet nerambursabil).

            Siguranța păcălirii este asigurată ab inițio prin modul de organizare și componența în care se constituie Comisia de licitație, în care se cuprind, fără excepție, persoane devotate conducătorului, de regulă experimentate în multe și stufoase acțiuni contravenționale și infracționale care, de cele mai multe ori, rămîn nesancționate, deoarece întreg sistemul statului este împănat de slujitorii micilor grupuri sociale ale Burgheziei, Moșierimii și Bancherimii (cu o pondere totală de circa 2-3 procente), acestea organizîndu-și (în cei 31 de ani de la Contrarevoluție) multe sute de găști pe care le-au poreclit ”partide”, sprijinite de alte 10-12 procente ale Telectualității ruptă de popor, în vreme ce imensitatea Poporului -Țărănimea și Muncitorimea, clasele sociale de elită ale societății noastre- este blocată la organizare politică chiar prin texte din Constituția contrarevoluționară anti-democrată și anti-națională, precum și prin legi speciale.

            Licitațiile cele mai frecvente se petrec la primării pentru concesionarea pășunilor din localități (ouate sau ouaturi) și alpine, pentru care concurează infractorii cei mari –care dețin, prin acte false, turme de oi și cirezi de vaci de ordinul miilor- ei fiind reprezentați de persoane juridice în care apar ca membri chiar infractorii sau rudele lor, care au cîteva animale la rolul agricol, neintrate însă în patrimoniul cooperativei sau asociației, fiind astfel fără drept de a participa la licitație deoarece nu asigură încărcătura legală prevăzută de actele normative pentru un hectar.

            Intervine însă, ”profesional”, SECRETARUL GENERAL (parcă ar fi Stalin sau Ceaușescu !) al oUATei care, fiind jurist, explică ”prostimii” că este legal să participe la licitație cooperativa dacă membrii ei dețin animalele proprii și le au înscrise în registrul agricol, necontînd că nu au intrat în patrimoniul cooperativei. Confirmă cu însăilare falsă și reprezentantul DSV care, cu antet, număr, dată, semnătură și ștampilă, precizează că proprietarii dețin numărul de animale (amplificat de două-trei sau mai multe ori), deși nu apar pe piață cu lapte și produse lactate, carne, piei iar… lîna, salvatoare din străvechime, o aruncă acum în rîpi”țăranii” care nu mai sînt Țărani, ci Viermierii, infractorii care, din șmecherie, nu sînt numiți ceea ce sînt, adică Arendași, viitori Burghezi ori Moșieri.

            Aflați în totalitate în Putere (din 1946 și în prezent), deținînd în totalitate și Administreația, ciocoii peceriști cei vechi și cei noi (fără carnete roșii-verzulii) și-au creat după 22 decembrie-cel-negru și l-au îmbunătățit mereu un sistem specific de jefuire a țării și a ”prostimii”-format din toate actele normative, începînd cu Constituția, legi speciale, infinitatea de coduri și cea colosală de HG, urmate de cohorte inepuizabile de Metodologii, Lămuriri, Ordine, Dispoziții, Protocoale, Formulare ș.a. ș.a. prin care să nu poată fi trași la răspundere și sancționați chiar de nimeni, căci nici nu-și pune cineva această grijă, deoarece nămolul ”competenților” este una și aceeași clică imensă, urbis et orbis, numărată în noiembrie 1989 la 3.831.000, iar pe parcurs, concomitent cu mici plecări în neant, s-au adăugat cca 4.000.000 de foști uteciștii, precum și alte cca 8.000.000, membri de familie ai celor 3.831.000, pentru că știm zisa poetică definitorie:”Partidul e-n toate, e-n cele ce sînt/ Și-n cele ce mîine vor rîde la soare;/ E-n holda întreagă și-n bobul mărunt,/ E-n viața ce veșnic nu moare”…

            Într-un regim politic democrat –de care mulți au uitat prin trecerea amarului de vreme de 30 de ani- bunurile se atribuie direct, pe bază de dosar în raport de care toate persoanele implicat răspund pentru orice neregulă (moral, politic, administrativ, disciplinar, civil, contravențional, penal).

16 noiembrie 104 e.d.

Prof. Gheorghe I. Ungureanu

7 Noiembrie

 Cea mai importantă zi din Istoria Omenirii

Avem certe dovezi arheologice -confirmate în cele mai importante centre științifice ale lumii- despre existența Omului de peste două milioane de ani (scheletul descoperit în județul Vîlcea), dar nu știm din niciun text -inclusiv din istoria lui Berosos despre 435.000 de ani anteriori scrierii ei, în urmă cu vreo cinci mii de ani-  dacă a existat o societate democrată organizată conștient, după Socialismul primitiv natural (Comuna Primitivă) în toată această perioadă mare din istoria Planetei. De aceea ne-am asumat îndatorirea de onoare de a numi ziua de 7 Noiembrie cea mai importantă zi din întreaga istorie a omenirii, deoarece în această zi (a calendarului nou, adoptat după aceea, în 1918) a anului 1917 s-a consemnat victoria Marii Revoluții Socialiste din Octombrie (MRSO) care a înlăturat regimul burghezo-moșieresc și a instituit în mod conștient, pe cale revoluționară, Puterea Democrată în prima țară a lumii, Rusia, fostă țaristă.

Indiferent ce au zis cei înlăturați de la Putere și ce vor zice alții, Revoluția a fost acțiunea practică, în baza ideilor revoluționare marxist-leniniste, operă indiscutabilă a Muncitorilor, Țăranilor și Soldaților, aspect confirmat de absolut toate sursele, inclusiv de cei înlăturați și de adversarii și inamicii lui Lenin și al grupului care conducea Partidul Comunist (bolșevic), nume stabilit ulterior. 

De la această piatră de hotar, 7 Noiembrie 19017, am numit, pe bună dreptate, cursul istoriei Era Democrată care începe astăzi anul 104 e.d. În cărțile mele și în sutele de articole am prezentat aprecierea critică asupra învățăturii marxist-leniniste -care s-a pretins Comunistă- precum și realizările specifice Socialismului în cei 103 ani, precum și caracterul ne-democrat sau anti-democrat al Puterii instituită în acești ani în peste jumătate din țările lumii, în toate continentele, evidențiind și cauzele obiective și subiective evidențiate de istorie, inclusiv prin înlăturarea, cu incredibilă ușurință, a guvernărilor cu regim politic democrat, chiar de către conducători ai ”partidelor” (ceea ce nu erau) pretind comuniste.

Cu o singură remarcă extraordinară -motiv esențial al degradărilor în evoluția ”socialistă”- voi încheia tableta, anume: în toți cei 103 ani de regim politic democrat, existent fără îndoială, nu a fost în Putere, nicio țară socialistă, niciun grup de Muncitori și Țărani și, de fapt nici un Muncitor și nici un Țăran, cu excepția primului Soviet în Rusia și numai pentru o zi și o noapte; în rest, Puterea pretins socialistă era formată numai din oamenii desemnați sau acceptați de conducătorul unic al ”partidului” (care nu era partid, ci, de regulă, structură de stat paralelă care dicta ce și cum să facă structura oficială a Statului.

Doctrina Comunistă elaborată de noi a prevăzut înlăturarea tuturor deficiențelor, punînd în valoare reală Politica, Partidul, Democrația, Puterea, Lupta-de-clasă, Alegerile și Votarea în raport de definirea lor științifică; viitorul omenirii le va consfinți, cinstind măreția Zilei inaugurale, 7 Noiembrie.

Trăiască 7 Noiembrie, cea mai însemnată zi din Istoria Omenirii !

7 Noiembrie 104 e.d.

Prof. Gheorghe I. Ungureanu

Globalizarea și dispariția popoarelor

  

            Comunitățile de oameni, ca ale tuturor ființelor, apar, evoluează și dispar ori se transformă, devenind elemente în structura altor entități., astfel încît în istoria ”recentă” a omenirii nu există astăzi popoare care să fi supraviețuit mai mult de cîteva mii de ani, singura excepție de longevitate multidecamilenară constituind-o Poporul Dac, el fiind și unicul existent în Europa (de zeci de mii de ani, aceasta –pe lîngă averile naturale imense- fiind cauza pentru care este ținta tuturor atacurilor împotriva noastră, mai ales după 1989).

            Nu toate popoarele au expiat pe cale naturală, iar istoria cunoaște atestări ale unor dispariții violente, fie din cauze naturale, fie determinate de agresiuni ”fratricide”, în sensul de a fi fost provocate de alte entități omenești, globalismul favorizînd asemenea acțiuni ale unor comunități slabe care, însă, doresc să supraviețuiască și să domine, utilizînd Forța care vine din atavism, ci nu Puterea care vine din respect pentru altul și din Muncă.

            Ideea de dominare a altuia a apărut în diferite locuri ale planetei și în momente diferite, dar principiul a fost consfințit (în urmă cu 35 de secole) în formula religioasă ”o turmă și un păstor” și pus în practică mai întîi în Orientul Apropiat de către conducerea turbată a unui mic popor al cărui zeu stăpînitor, Eli, ca un turbat, l-a pus în mișcare pentru ocuparea și distrugerea comunităților și statelor pe o arie întinsă, toate măcelurile fiind prezentate în propria istorie fantasmagorică numită ”biblia”. Nebunia s-a extins amenințător și a cuprins mai întîi Europa, apoi alte continente, infiltrîndu-se șiret prin toate mijloacele posibile: războaie, comerț, inventarea și manevrarea banilor, acapararea conducerii statelor și organizațiilor suprastatale, difuzarea ”maculaturii” cu textele traduse în limbile multor popoare, pentru zăpăcirea oamenilor prin ruinarea lor psihică, amenințări și violențe în scopul înrobirii.

            Dobîndind influență asupra conducătorilor de state și guverne, susținătorii globalismului au trecut la realizarea practică a Globalizării prin preluarea de la state a unor atribuții folosite apoi împotriva fiecăruia și a tuturor, cele mai mari dezastre fiind consemnate în secolul trecut (al XX-lea iudeo-masonic, respectiv secolul I al Erei Democrate, Socialismului).

            Tema Globalismului și Globalizarea fac obiectul unei serii de tablete publicate în ultimii ani în ziarele electronice ”Pentru Socialism !” și ”Partidul Comuniștilor”și vor apărea în curînd într-un volum. De aceea voi menționa aici numai cîteva aspecte ale formelor de realizare a Globalizării (tratate în tabletele respective).

            Prima realizare a Globalizării, care funcționează de un secol cu cele mai dezastruoase rezultate împotriva unor nenumărate state și popoare , este Liga Națiunilor, în prezent Organizația Națiunilor Unite care este, în realitate, Organizația Nimicirii Umanității. Prin ea, ”păstorul” a impus alte forme de Globalizare, cel mai periculos dintre toate, pînă în prezent, fiind Calendarul, prin care s-a impus, neobservabil, religia lui Eli, zeul abominabil al Evreilor, stăpînul fantomelor din Maculatură.

            Prin aceeași Organizație a Nimicirii Umanității s-a impus și Limba Globalizării, Americana, cu o fază intermediară, tot pentru a nu se observa esența, în care au fost asociate și alte limbi internaționale: Rusa, Franceza, Spaniola, Araba. Țările tutelare ale Planetei, foste colonii ale celui mai crunt imperiu, care zac și acum sub teroarea limbii imperiale, Engleza, nu și-au revendicat încă independența, deși numai ele au peste o treime din populația lumii.

            Altă pîrghie a distrugerii Patriilor –care s-a generalizat în multe continente- este moneda globală (dolarul, euro, lira) necontînd cum se numește, ci faptul că este manevrată dintr-un singur loc de către ”păstorul” secret (pe care îl știe toată lumea). Prin mijlocirea acestei pîrghii, mai ales în Europa, o dată cu apariția Imperiului European, au dispărut practic multe state, ele devenind simple ”zone geografice” ale imperiului tricefal –U.E, USA, NATO- subordonate, la rîndul lor, conducerii secrete, de sorginte religioasă, deținătoare a Banilor și disprețuitoare a Muncii.

            Multe sînt succesele Globalizării -și putem adăuga, pe lîngă cele menționate- tribunalul penal internațional, formă concretă a fascismului, acapararea și tulburarea Științei, prin pledoaria de-a se uni cu opusul ei, Religia, organizații (oficiale, oficioase și secrete) suprastatale, simboluri înșelătoare precum steaua-cu-cinci-colțuri, revirimentul general imperialist numit ”marxism” și ”socialism” cu trimitere chiar la Globalizare, generalizat în limbajul filozofic, ideologic și politic, dar și economic, din ultimii vreo 10-15 ani, perioadă în care a apărut și se extinde o acțiune presantă pentru inventarea unui singur dumnezeu (impropriu numit așa, căci se are în vedere performanța lui Eli, dumnezeu fiind o metaforă inventată în urmă cu 16 secole de călugărul Eremia, la traducerea Maculaturii în limba Latină)…

            De menționat un gest de un tragism fără pereche: de puțină vreme au dispărut din orice depozit de orice fel nu numai textele, ci și referirile la cele mai importante prezențe pozitive ale Umanității prin viziunea colectivă a comunității internaționale a oamenilor de știință, în raport cu dezastrul maxim al omenirii reprezentat de Religie, anume Manifestul Umanității, din 1933, al doilea din 1973, al treilea din 2003… S-a eliberat locul, desigur, pentru noua religie planetară și pentru noul Eli, pe care, de data aceasta îl vor numi chiar dumnezeu sau divinitate supremă, contopind în cuprinsu-i entitățile pe care păstorul unic le vrea eliminate: religia, biserica, dumnezeii cei mulți și chiar Universul și… Energia (Vd. cărțile Elenei Iulianei Neagu).

            Deschiderea frontierelor și amestecul populațiilor reprezintă alte pîrghii ale Globalizării, unele Patrii ale popoarelor  devenind simple ”teritorii de peste mări” ale păstorului unic, iar state străvechi, ca Dacia și Siria, sînt programate pentru golire totală, spre a fi predate… păstorului.

            Planul însă, al Păstorului nu se va împlini; există piedici insurmontabile în calea lui: mari Puteri invincibile care nu se vor lăsa biciuite de acel păstor: China, Rusia, India, chiar și exemplul molipsitor al Boliviei care, sub faimosul Președinte Juan Evo Morales Ayma–singurul indigen din toată planeta cotropită de coloniștii barbari care a ajuns Președintele țării sale prin partidul ”Mișcarea pentru Socialism”!- a aruncat la gunoi calendarul evreiesc și l-a repus în uz pe cel străvechi al poporului său ș.a, ș.a.

3 noiembrie 103 e.d.

Prof. Gheorghe I. Ungureanu