joi, 14 martie 2013

Robilor cu Papă, aveți și ce păpa ?


        Am asistat la un circ ridicol prin care s-a schimbat șeful unei mulțimi de Robi, spectacol sinistru care a confirmat încă o dată că stăpînii Robilor există și prosperă permanent pentru că Robii doresc aceasta...
        Una dintre Robiile cele mari, biserica catolică, și-a schimbat conducătorul, iar Robii, ca oriunde și oricînd, s-au bucurat, atît la plecarea fostului, mai ales că nu s-a dus Dincolo, cît și la venirea noului, iar la aceste ieșiri-intrări Robii n-au trecut nepăsători și rapid, prin ploaie și sărăcie, ci s-au oprit îndelung suportînd în frig și descărcări de nori să vadă și să audă chipul celui care îi va biciui...
        Nerăbdători să știe cine le va aminti mereu, supărător de agresiv, că sînt robii unei Godzile, supușii ne-credincioși catolici au așteptat cîteva zile agitate și lungi ore apăsătoare, în piața publică a Vaticanului, plouați și profund preocupați pentru a prinde momentul cînd se albește negrul, spre a ști sigur și prioritar, că-și pot continua, fericiți, starea de Robie...
        În mulțimea ticsită se agitau și steaguri ale statului romîn care exprimau prin prezență și subliniau prin fluturare că nu pot lipsi de la ceremonia perpetuării Robiei reprezentanții țării cu cel mai profund, cuprinzător și agresiv regim politic de esență feudalo-ecleziastică...
        Iar cleveticii cu clăbuci prezenți și disponibili pînă la epuizare pe canalele Tîmpitizării Naționale, aflînd pe Ales, în grabă de viteji deștepți, au și lansat explicația ”guvernării” din America Latină: noul stăpîn de Robi, ne-credincioși propriilor conduceri, Libertății sociale și Independenței naționale, va fi cel care va întreprinde diligențele știute pe lîngă Godzilă (căci și șeful Robilor are... șef, pe care... îl folosește ca instrument pentru sine și ai lui !) ca milioanele de săraci ai zonei de origine să fie... salvați de sărăcie !
        Abili politicieni, experimentați diriguitori, conclaviștii Răului știu cum să stoarcă ultimul bănuț chinuit din buzunarele cusute ale săracilor, plătindu-i cu deșarte speranțe ridicole...
        Nici un clăbucitor nu spune însă, ori nici nu gîndește sau nici nu vrea s-o facă, la șmecheria determinantă a înălbirii fumului la Vatican, pe numele unuia din America Latină: aceasta este zona cea mai fierbinte a înnoirilor revoluționare, cu luminoase Faruri devenite repere mondiale: Salvador Alliende, Fidel Castro, Hugo Chavez (și multe altele), cu indicatorul pus pe Socialism...
        De la acest viitor luminos se simte datoare burghezo-moșierimea mondială să-i abată pe săracii care vor să iasă de sub toate apăsările –Exploatarea socială, Asuprirea națională și Robia spirituală- ca urmare punîndu-l ca șef al celui mai bogat dintre ei pe unul din zona săracilor dornici de Libertate !

Prof. Gheorghe UNGUREANU

14 martie 97