Vadu-Roșca însîngerat de... Nicolae Ceaușescu !

O confirmare de la cel mai înalt nivel:

Vadu-Roșca însîngerat de… Nicolae Ceaușescu ?!?

Abia acum, în luna august curent, am obținut o carte excepțională al cărei autor mi-a fost întotdeauna foarte drag – Gheorghe Apostol, cel pe care eu (și majoritatea celor care se pricepeau la politică) l-am dorit, în 19 martie 1965, urcat în funcția, devenită vacantă, de conducător al Partidului (eu fiind Comunist, dar ne-membru al PMR, căci acesta mă refuza). Cartea de existența căreia nu știam, deși este prefațată de tovarășul Petre Ignatencu, Președintele Asociației ”Scînteia”, a apărut în 2011 la Editura Pacto și se întitulează ”Eu și Gheorghiu-Dej”.

Cred că se știe, dar notez că autorul este importantă personalitate politică de prim rang din Romînia de după 1944, fiind în anii 1954-1955 -după Gheorghe Gheorghiu-Dej, care devenise Prim-ministru- Prim-secretar al Comitetului Central al PMR. Mai adaug doar regretul că nu a acceptat solicitările mele de a ”patrona” ca Președinte (eventual ”de onoare”) Partidul Comuniștilor, menținîndu-se într-o stare de reținere și rezervă păgubitoare.

Știu că de mai multe ori s-a vorbit despre revolte legate de colectivizare și înăbușirea lor violentă de către autorități, cu trimitere directă la Secretarul Comitetului Central Nicolae Ceaușescu, dar am avut o primă documentare, în septembrie 2018, de la prof. Dumitru (Tantel) DRAGOMIR, prin viu grai dar și prin impozanta lucrare monografică ”Satul de pe Hotar. Malurile 1500. Crîmpeie de istorie între începuturi și prezent” publicată de Editura Atec, Focșani, 2015.

Deținînd informația din această carte –”Mai trebuia sînge… (revolta de la Vadu-Roșca)” p. 174 ș.u., am publicat o tabletă cu solicitarea ca peceriștii să cerceteze, să analizeze și să-și spună cuvîntul, fiind vorba de grave acțiuni criminale, puse în seama unei persoane din vîrful conducerii PMR, chiar viitorul Prim-secretar și apoi Președinte al Republicii (solicitarea este și acum în vigoare; auziți ? cei care mai puteți auzi: Ion Iliescu, Petre Roman, Theodor Stolojan, Nicolae Văcăroiu, Emil Constantinescu, Năstase, Băsescu…)

Zadarnică așteptare: peceriștii niciodată nu au clarificat, pentru public, momentele tulburi… Dar în ianuarie a.c., prin bunăvoința și efortul aceluiași admirabil profesor Dumitru DRAGOMIR, primesc chiar lucrarea profesoarei Petrița Gheorghiță Bîlbîe, publicată (cred) în regie proprie, dar cu ISBN, în anul 2008: ”Monografia istorică a comunei Vulturu, județul Vrancea” (repet alese mulțumiri ambilor). La pag. 72 ș.u. citim sub titlul ”Colectivizarea (1949-1962). Supunere și revoltă” despre ”masacrul din 1957” (calificarea aparține autoarei): ”În ziua de marți, 2 decembrie, în zonă soseau, într-o mașină, N. Ceaușescu și Ciocîldău, fiind opriți de săteanul Toader Gh. Iordache înarmat cu un par. Ceaușescu și-a scos pistolul pe care l-a descărcat în aer, apoi a plecat în huiduielile mulțimii. După aceea, Ceaușescu a dat ordin ca armata să înconjoare satul.” Ciocîldău era Prim-secretarul Raionului Liești. A treia zi, joi, a urmat măcelul…

Eu l-am numit pe Președintele N. Ceaușescu –pentru Demnitatea și Verticalitatea dovedite în decembrie 1989- Erou-Martir Național și ”Sfînt al Poporului și al Neamului Dac”; de aceea am dreptul și datoria să știu adevărul: nu vreau să fie, pe nedrept, calomniat un sfînt ! Cartea profesoarei cercetătoare este prefațată de ”Prof. Ion I. Apostol, Vulturu, 2 februarie 2008”. Coincidență sau nu de nume cu Gheorghe Apostol, relatarea acestuia (era primul între mai marii partidului după Gheorghiu-Dej) coincide cu cea a profesoarei din Vulturu, iată: ”Bîrlădeanu afirma într-un interviu că atunci cînd a fost pus de Dej să pregătească materialul pentru liberalizarea C.A.P.-urilor, el, Bîrlădeanu, i-ar fi spus lui Dej că ar fi bine să facă acel material împreună cu Ceaușescu, care răspundea pe linie de partid, de agricultură. Dej s-ar fi înfuriat și i-ar fi zis: ,,Lasă-l pe prostul ăla la o parte ! Nu înțelege nimic. El poate numai să te-ncurce”. Așa este. Dej avea o părere foarte proastă despre Ceaușescu mai ales după ce acesta s-a ocupat de agricultură. Știu că, în zelul lui de a se remarca pe această linie, Ceaușescu a vrut să facă din Galați o a doua regiune complect cooperativizată. El a forțat lucrurile și în județul Vrancea, care aparținea regiunii Galați, au avut loc o seamă de revolte care au culminat cu cele de la Vadu-Roșca. Trimis să potolească lucrurile acolo, Ceaușescu le-a aprins și mai tare, trăgînd cu pistolul în oameni. Ca să fie salvat, a trebuit să se intervină cu forțele armate” (pp. 196-197).

Peceriștilor, cînd clarificați ?  Inclusiv diferența de nuanță (enormă !) dintre cele două relatări.

25 august 103 e.d.

Prof. Gheorghe I. Ungureanu