Este deja al patrulea an de cînd și-au făcut apariția cei mai mare inamici ai agriculturii: melcii fără cochilie. Asemănători melcilor obișnuiți, se deosebesc de aceștia prin faptul că se înmulțesc într-o progresie amețitoare, astfel încît în prezent sînt ”cîtă frunză și iarbă”, făcînd imposibilă lupta cu ei și impunînd renunțarea la orice cultură…
Atacă totul, orice: căpșunile, pătlăgelele, fasolea, castraveții, dovlecii, pepenii, cartofii, pătrunjelul, mărarul, păstîrnacul, lăptucile, porumbul, grîul, toate fructele, iarba; se urcă în orice pom, la orice înălțime…
Pot fi nimiciți, local, în spații mici, mecanic, ori prin aplicarea cenușii de lemn pe plante, sau cu unele substanțe chimice (prin stropiri sau presărare în jurul lor), cu sare, ori (se spune) sînt mîncați de o specie de rațe, dar în jurul culturii se adună mii, zeci de mii, milioane, care invadează cultura în fiecare seară și după fiecare ploaie, făcînd să dispară orice fir de plantă, dacă omul nu este prezent permanent lîngă cultură…
Posibil că niciodată și nicăieri nu a existat un inamic al agriculturii mai periculos ca acești melci ! Lupta cumplită cu ”gîndacul de Colorado” rămîne în amintirea țăranului romîn un simplu exercițiu, ca o joacă, față de ceea ce ni se întîmplă cu acești melci înfiorători.
Prevăd că, în lipsa unor măsuri complexe, energice, de durată, permanente, pe întreg cuprinsul țării, agricultura va fi nimicită, țara întreagă va intra în convulsii, cum niciodată nu a fost cazul, inclusiv în războaiele nimicitoare. De aceea cred că toate autoritățile de stat trebuie să-și pună întreaga activitate ”pe picior de război” împotriva armatelor de melci, iar această acțiune trebuie să înceapă cu bugetul, pentru a se asigura –financiar și logistic- izolarea teritoriilor cucerite de cumplitul inamic, spre a fi nimicit, împiedicîndu-se răspîndirea lui.
Probabil mai mulți ani la rînd va fi necesară scoaterea din circuitul agricol a suprafețelor unor localități ori părți ale acestora (sate și cartiere), unde va fi teatrul de război cu inamicul, împrejurare care impune măsuri speciale; apreciez că Guvernul ar trebui să declare această luptă drept principala rațiune a existenței sale, prima preocupare să cuprindă cercetarea fenomenului, pentru a se putea elabora un program complex și eficient de acțiuni; mijloace de comunicare în masă, guvernamentale (ziar, TV, radio, internet) să fie destinate special acestui război (care să fie chiar așa numit), iar ministerul agriculturii să fie numit Ministerul războiului cu melcii.
Cei care lucrează în cadrul autorităților de stat și surîd îngăduitor citind aceste rînduri, sînt invitați să contacteze pe oricare dintre agricultorii atacați de melci; orice sezon pierdut în lupta cu acest agresor, ne apropie de dezastru !
28 iulie 2011
Prof. Gheorghe UNGUREANU,
Tel. 0745.056752, Curtea de Argeș
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu