Găștile
peceriste care se pretind, după 22 decembrie, a fi partide, flecăresc
permanent despre orice, în toți cei 25 de ani ai dezmățului contrarevoluționar,
dar niciodată, niciuna, nici măcar pentru un minut, nu evidențiază nici una din
gravele noastre probleme pentru a propune ori sugera, în planurile ori
proiectele lor, vreo soluție.
Nici chiar cînd lălăie, săptămîni și
luni întregi despre ”alegerile” –care nu există, ei fiind singurii care se
votează reciproc, împotriva marii majorități a Poporului, împinsă în afara
Puterii- nimeni nu vorbește despre ceea ce preocupă majoritatea Poporului în
cei 25 de ani de destrăbălare post-decembristă
Această destrăbălare complexă și
atotcuprinzătoare ne-a șters practic din existență Statul, Limba, Economia,
Cultura specifică, Învățămîntul, Sănătatea, a pus în pericol extrem Familia și
nivelul de trai asigurat la o înaltă cotă în regimul democrat, toate aceste
crunte realități la un loc, făcînd nesigur viitorului Poporului nostru.
Dacă am avea Partide (adevărate)
potrivit criteriilor normale (de clasă) pentru organizarea lor, iată ce ar
discuta acestea în fiecare zi, în fiecare ceas și, mai ales, ce preocupări ar avea o Putere și o
Administrație ne-infracționale.
1. Prima Problemă națională
foarte gravă: inundațiile care,
de 25 de ani, devastează tot cuprinsul țării, acțiune care îmi apare a fi
întreprinsă, sigur, de forțe ostile Poporului Dac, aduse peste noi (ca
protectori) de găștile peceriste, dar guvernarea post-decembristă
contrarevoluționară nu face altceva decît, cu mare bucurie și competență, să
toace banii de la buget pentru îndepărtarea
efectelor, preocupare prin care se îngroapă permanent saci cu nisip,
bolovani, combustibil în buzunarele patronilor de firme ”salvatoare”
(întotdeauna fiind cele ale familiilor și prietenilor de ”baroni” peceriști).
Se lucrează cu așa desăvîrșit devotament și talent dragnic, încît la
noile inundații (nelipsite în nici un an), nimic, absolut nimic nu există
ridicat în calea apelor din imensele consumuri anterioare și eforturi eroice
ale ostașilor din toate structurile militare. Motiv pentru care se reia jocul
de-a sacii de nisip, bolovani, combustibil, utilaje, fonduri peste fonduri
aruncate în hăuri…
Dacă am avea Partide (ci nu găști
hrăpărețe servind exclusiv pe infractori), în fiecare an, cu aceiași bani,
aruncați pe apele învolburate ale sîmbetelor, am construi diguri preventive de
apărare, durabile, permanente, complectabile, perfectibile, iar în 25 de ani nu ar mai rămîne nici un sat,
nici un cătun, nici un sătic, nici un pod sau podeț neapărate și nu ar mai fi
nici o casă în calea apelor…
În cadrul unui Program național
de apărare contra inundațiilor, un loc aparte l-ar ocupa adoptarea de Măsuri severe privind autorizarea locuințelor spre a nu mai fi în calea
apelor, precum și asigurarea certă sau mutarea celor aflate în pericol (cu
aceleași fonduri date pe ape)…
2. A doua Problemă foarte gravă
va face obiectul articolului următor.
Pînă atunci reamintesc celor care mă
solicită să-i susțin pe ”băsiști” sau pe ”pontiști”, că aceste găști nu au nimic în comun cu Politica maselor
populare, ci doar cu burdihanele lor, iar cei 85 % dintre alegători
–împotriva cărora acționează constant toate găștile paliticarde- au două alternative:
să-și facă Partidul propriu ori să
doarmă în vecii vecilor…
Soluția
la 25 mai – Boicotul total !
Techirghiol,
16 mai 98
Prof. Gheorghe UNGUREANU
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu