|
|
|
O minoritate demențită, de vîrste
diferite, s-a aglutinat în mai toate țările pentru ca, de zeci de ori pe an, să
se bulucească și să crăuie, toți bucuroși ori triști, dar ieșiți din minți, pe
ploaie sau vreme bună, pentru că niște angajați cu salarii de superburghezi, să
se joace de-a fotbalul, în terenuri sau construcții special amenajate cu
cheltuieli exorbitante (stadioane, arene, complexe sportive).
Confruntările au loc între echipe
formate din circa 20 de fotbaliști, pe lîngă care mișună multe alte zeci și
zeci de funcționari și încasatori de sume uneori uriașe, iar echipele poartă
nume, de regulă, naționale, unele provenind din timpul regimului democrat
(Steaua, Dinamo, Farul, Rapid etc), atunci cînd fotbalul era sport (semi)autentic.
Am făcut rezerva pentru că, în ciuda
celor declarate oficial, fotbaliștii nu erau decît formal angajați –privilegiu
prin care se încălcau principiile și chiar normele legale, profesionale,
morale- în realitate ei ocupîndu-se, în cea mai mare parte a timpului, cu
fotbalul; conducătorii peceriști stimulau acest ”fetișism” deoarece atracția
pentru meciurile de fotbal –în care mulțimile nu jucau, ci orăcăiau- era un mod
ideal de îndepărtare a oamenilor muncii
de politică, ceea ce ar fi trebuit să fie preocuparea esențială…
Închiderea porților de la politică
era efectuată, în primul rînd prin aceea că, în special Muncitorii, erau
introduși cu postomolul în Partidul vorbelor deșarte, unde erau controlați și
îndoctrinați să nu facă politică, lăsînd-o pe seama ciocoilor, pentru ceilalți
3.800.000 rezervîndu-li-se dreptul (și obligația) de a vota disciplinați doar
ce hotărau cei din avangarda avangardei
politice revoluționare.
Ca un simplu fapt pozitiv esențial,
notez că, după știința mea (fiind însă complect neavizat) în echipele din
Romînia nu existau ne-romîni și cred că nici fotbaliști Romîni nu erau
”vînduți” în străinătate, acestea fiind două aspecte de mare ținută demnă, la
care regimul democrat nu făcea concesii.
Acum, cînd Patria noastră a devenit
o găoace în care își varsă dejecțiile (și veninul) cel mai spurcat imperiu din
cîte au existat vreodată, fiind în același timp transformată în bază militară a
blocului militar agresiv de tip fascist, NATO, în Romînia nu mai există echipe
romînești, în care fotbaliștii să fie Romîni, cetățeni ai Patriei, ci toate au
entități cumpărate din diferite locuri ale lumii, această mascaradă dînd
posibilitate infractorilor organizatori și patroni, să-și bată joc de echipă,
de țară, de fotbaliști, de legi, însușindu-și averi fabuloase, în dauna
tuturor.
De
aici au rezultat două consecințe de extremă gravitate: 1. transformarea fotbalului ca sport în comerț de cea mai josnică speță,
el nemaiexistînd în chipul și stilul lui curat, tradițional, decît în mici
”terenuri” sătești, pe la școli sau zăvoaie și 2. devenit gravă boală socială de prim rang, după religie, meciurile de fotbal
ca prăvălie unde se practică un singur ”sport” –lupta pentru existență- au
devenit, și la noi (după anul 73 e.d.), izvoare cumplite de adversități, de la
păruieli între fotbaliștii-mercenari și între susținătorii din ”galeriile”
opuse, pînă la războaie adevărate între state !
Pe
fondul acestor dispute, constatăm cu o neașteptată satisfacție că justiția a
început, de puțină vreme, să-și facă datoria, materializată în cazul temei
dezbătute, prin judecarea și pedepsirea unor mari infractori care au făcut din
fotbal o gravă Boală socială, adevărată Ciumă devoratoare a Neamului.
Nu
pot trece peste o prezență incredibilă: în vacarmul
lălăielilor universale în favoarea infractorilor condamnați și întemnițați,
în care cap de listă sînt politicienii, unul dintre condamnații aflați la
închisoare (Gică Popescu, dacă am reținut bine) refuză să ceară grațierea cu
care îl asaltează toboșarii politicarzi, dornici de voturi recompensatoare,
afirmînd cu demnitate că rămîne acolo să-și ispășească pedeapsa (nu știu dacă o
consideră meritată)…
De
necrezut, dar, iată, există demnitate uneori și între cei atinși de Boala socială
devastatoare.
14 martie 98
Prof.
Gheorghe UNGUREANU
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu