Imperiul atacă

Monstruozitatea specială a Noului Imperiu Cotroman Romano-German -poreclit Uniunea Europeană- se manifestă cu fiecare pas, în fiecare zi. Nefiind de tip tradițional -care să administreze, prin structură proprie a Administrației sau prin forțe militare, direct întregul teritoriu pus sub ascultare- Noul Imperiu se folosește de cozile de topor naționale, pentru a realiza exterminarea tuturor elementelor naționale ale ”regiunilor” componente. Pîrghia cea mai importantă pentru contemporaneitate și în condițiile în care s-au distrus deja complect economiile statelor -care își bazau existența pe PRODUCȚIE- fiind înlocuite prin manevrarea produselor, este cel mai simplu să introduci reguli severe în mînuirea fondurilor; de aceste reguli ascultă chiar și conducătorii ”locomotivelor” Imperiului - Germania și Franța- căci bogătașii particulari sînt deținătorii banilor cu care vor fi înrobite toate statele Europei, ci nu statul (german sau francez), iar bancherii nu dau niciun bănuț fără să le fie întors înzecit, însutit. Pentru bancheri, idealul de supremă frumusețe este ca toate ”regiunile” Europei -de la Grecia și pînă la Germania însăși- să fie datoare, dar, ca orice bancheri, împrumutătorii vor să se asigure că împrumutații pot plăti la timp; de aici nevoia noului Tratat de înrobire a guvernărilor ”regionale” pe care observăm că îl semnează -cu gravă, condamnabilă, trădătoare ușurință- toți șefii de pretinse partide, adică de găști ale infractorilor și așa supuși în totalitate stăpînilor din Imperiu. Drept rezultat, e clar că orice guvern s-ar forma, el trebuie și va sta sigur în ascultare față de Imperiu, deoarece toți capii care vor dirija treburile statului au semnat deja, prin ”partidele” lor, Tratatul supunerii depline, care va fi, în fapt, Ministerul de Finanțe al Imperiului. Coroborat și cu alte măsuri, Tratatul înrobirii financiare va determina scoaterea din uz și a ultimelor întreprinderi care au supraviețuit pînă acum, va mări numărul șomerilor, al căutătorilor de locuri de muncă prin Imperiul pustiit și potrivnic, unde ne întîmpină, cu imprecații și vorbe de ocară, cîntarea de respingere, special destinată nouă, de către spaniolii pe care i-am înghesuit la masa lor, ”furîndu”-le puținele locuri de muncă pe care le mai aveau... Poporul nostru are o singură mare șansă: refuzul Tratatului ! Dar nimeni nu-l întreabă; semnează doar reprezentanții unei treimi dintre votanți. Aceștia însă ar putea să facă ce trebuie: să se organizeze politic și să-i spulbere pe toți infractorii și pe reprezentanții lor din Putere ! 16 februarie 96. Prof. Gheorghe Ungureanu