vineri, 27 octombrie 2017

Altfel despre ”Colectiv”

Drama petrecută cu doi ani în urmă la ”camera de gazare”, clubul ”Colectiv”, a impus o mare suferință nu doar pentru familiile îndoliate, ci și pentru întregul popor, neexistînd (cred) persoane care să nu fie afectate, de la compasiune pînă la revoltă, aceasta inclusiv ”de masă”, împinsă în Stradă, fie că a fost spontană, fie organizată (contaminată cu alte surse și scopuri, cum ne-a apărut la momentul respectiv), cu creșteri nelimitate ale tensiunii pînă la demisia ”salvatoare” a Primului ministru. De atunci, în afara cercetărilor (penale și nu numai, care se vor încheia, probabil, cu unele pedepse), există o permanentă exprimare a durerilor, a nemulțumirilor și a revoltei, toate culminînd cu condamnarea furioasă (și îndreptățită) a autorităților, cu trimiterea ascuțișului criticolor către organele de cercetare penală, dar și către cele administrative, vinovate de superficialitate ori corupție, uneori formulîndu-se și concluzii despre ”lipsa voinței politice”. De acord fiind cu toate aceste exprimări, mai firave sau mai dure, nu pot să nu constat că lipsește din spațiul public –deschis exclusiv găștilor ”politice” de dreapta și specialiștilor lălăitori ai dumnealor- opinii, atitudini, proiecte din discuții neajunse la mijloacele de comunicare în masă și nici în dezbaterea unor instituții ale autorităților de stat, total neinteresate de cunoașterea și analizarea gravelor realități social-culturale, economice și politice generate de disoluția statului și a regimului politic democrat, prin Contrarevoluția din decembrie 1989, care și-a propus și realizează constant într-un ritm crescendo, devastarea complexă și complectă a țării și nimicirea Poporului. De la aceste realități a început starea de dezastru care ne pîndește în fiecare loc și moment și care a făcut posibilă tragedia de la ”Colectiv” (poate chiar inspirată, provocată și stimulată de unii iresponsabili…). Ar urma acum o amplă prezentare a stării de degradare generală a vieții, în special pentru tinerii și adolescenții cărora li s-a dat brînci din școli (transformate în principal în ateliere de dresaj anti-social) și din întreprinderile împuținate și, treptat-treptat, dispărute –teme de maximă importanță pentru preocupările specialiștilor din diferite domenii. Pînă vom avea sintezele științifice din analizele necesare, ne gîndim, adresîndu-ne memoriei personale sau colective din timpul regimului democrat, ce frumoase erau reuniunile tovărășești, zilele tineretului, balurile de la căminele culturale și casele de cultură, horele țărănești de sîmbăta și duminica sau de la nunțile tradiționale, toate desfășurate în cîmp deschis ori în localuri cu multe ferestre și uși, necamuflate și neîncuitate, fără ”focuri”, fără pereți și tavane false, fără beznă atotstăpînitoare, sau alte asemenea caracteristici definitorii pentru maghernițele în care se înghesuie zeci și sute de persoane, transformate spontan în camere de gazare și crematorii… Iată ce trebuie să avem în vedere pentru a ne esențializa și radicaliza atitudinile, pentru a cinsti curat, nedistorsionat, memoria victimelor și a bloca repetarea nemilosului carnagiu. 26 octombrie 100 e.d. Prof. Gheorghe UNGUREANU

Niciun comentariu: