Cleveticii

Zilele de iarnă aproape cumplită din acest an (25 – 27 ianuarie) ne-au amintit de o alta și mai cumplită din anul 37 (1954) cînd presa (care era Presă adevărată, nu maculatură !) nu-l batjocorea pe Primul-ministru pentru că arăta, cu lopata în mînă, cum se abordează Nămeții și nici pe soldați (atunci existau soldați și armată, ci nu … mercenari !) pentru că participau, cu entuziasm, cu optimism, cu dăruire și chiar cu voioșie, la deszăpeziri, avînd în dotare, în primul rînd, unul din simbolurile hărniciei și ale Muncii – Lopata ! Deși mult mai mulți oameni sînt în suferință acum decît în 37, căci atunci, neavînd autoturisme, nu se aventurau la drumuri lungi, bandele de clevetici de la toate oficinele duhnitoare de otrăvuri, nechează, schelălăie și hămăie rînjind fără limite și fără rușine în fața poporului pe care îl ațîță la Golănii și Gunoiade, suduindu-l că nu se ridică în totalitate să înlăture ceea ce a mai rămas din șubreda ordine socială, nimicită în esența ei de către Contrarevoluție… Bolnavi de febra clăbucilor, obtuzi pînă la limita maximă, cu burdihane și obraji din care stă să țîșnească sîngele (în raport invers proporțional cu dispariția lui din trupurile osîndite ale oamenilor muncii), bărbați deșurubați și dezlînați cum și femei despuiate, cu cracii și cu sînii în forme depravate și depravante, Cleveticii se întrec în a crea scenarii apocaliptice pentru a împinge în derizoriu orice autoritate și orice persoană în funcții publice; singurii frumoși, deștepți, omnicompetenți și omniprezenți, delicați, cuminți și la locul lor, luptători pentru drepturile omului nevoiaș -care niciodată, niciînd și niciunde nu este chemat ori lăsat să vorbească la vreo televiziune, inclusiv la cele care se autoîntitulează emfatic și nerușinat ale ”poporului”- ar fi fiind, după propriile opinii, cu nimic justificate, chiar jurnaliștii clevetici, în frunte cu asasinul cel mare al Presei, numit și autodefinit drept… Maestrul ! Deținător al ultimului cuvînt, Maestrul a desființat Presa, marea Presă din timpul regimului democrat, ca un vajnic anti-comunist milenar, iar acum, după 22 de ani de măcel împotriva ”Comunismului”, se declară ritos, în nesfîrșite repetări zilnice, a fi… comunist !!! Cum am spus-o în toți cei 22 de ani, peceriștii, aliniați sub barda Maestrului, vor demola totul, ponegrind și înlăturînd la gunoi marile realizări din cei 45 de ani de regim democrat, după care, menținîndu-și și întărindu-și conducerea exclusivă a societății, pe care și-au adjudecat-o în 6 martie 30 (1946), deghizați în multe sute de găști peceriste poreclite ”partide” și susținînd înfocați că ei sînt din timpi imemoriali anti-comuniști, vor reveni, rămînînd la conducere, sub noul vechi nume drag, acela de… comuniști !!! De mai multe luni, chiar asta se întîmplă; qud erat demonstrandum ! Neorganizate în sine și pentru sine, masele populare nu și-au înființat și nu-și pot exprima interesele proprii în vreun organ de presă, astfel încît singura reacție posibilă în fața anti-presei post-decembriste, pe care o au la îndemînă, ar fi ”aruncarea” televizoarelor, spre a se salva de otrăviri și de clevetici otrăvitori. După cum știm că ei se exprimă, Muncitorii și Țăranii, precum și mare parte din celelalte categorii și pături sociale, nu cred în hărțuieli de tipul Golaniei și Gunoiadei, fenomene de mocirlă care nu au cum să adune susțineri mai mari de un procent dintre votanți ; de aceea avem garanția că Poporul cel statornic, înțelept, echilibrat și, deci, optimist, va învinge iar gunoaiele se vor scurge, pătîndu-ne, la scară istorică, doar amintirea. Jos cleveticii ! Trăiască Presa adevărată ! 28 ianuarie 96 Prof. Gheorghe Ungureanu